Azia fost ziua bunicii mele. Am fost cu parintii la ea sa o vedem si sa-i dam un micut cadou. Batrana sta la tara , in comuna Hemeiusi , unde am locuit eu 7 ani de zile (copilaria mea) . Chiar daca nu am fost d emult timp imi amintesc perfect cum arata locul ...locul in care mergeam la pescuit cu prietenii practic nu mai exista. acum e plin de gunoaie si apa a cam disparut. Langa "apa mica" , asa spuneam noi locului acela , era o vale si o multime de copaci, in special salcii ; Era un loc minunat si noi , copii , ne distram de minune. Astazi cand am fost am ramas socata :O totul disparule... nici macar copii nu se mai joaca afara...e pustiu...oamenii..putinii batrani care au ramas in sat incep sa dispara si tinerii pleaca in alte orase.
In schimb , s-a construit un hotel sau pensiune sau cum sa-i mai spun...oamenii se modernizeaza dar uita de natura si de adevaratele bucurii ale vietii. E trist...

Un comentariu:
cunosc sentimentu...e foarte naspa cand vezi unii oameni ca nu stiu sa pretuiasca natura...
si locl copilariiei mele a fost distrus...
Trimiteți un comentariu